Abstract
Obiectul proiectului LVRL, din care a rezultat volumul de faţă, îl constituie variaţia lingvistică a vorbirii din nordul României.
Ceea ce ne propuneam în anul 2013, în timpul unui stagiu de cercetare de la Universitatea din Zürich, era studiul variaţiei lingvistice din nordul României, plecând de la trei factori sociali prestabiliţi (vârstă, sex şi nivel de studii), aplicând într-o oarecare măsură metodologia proiectului PRESEEA, din care una dintre noi a făcut parte pe perioada masteratului de la Universitatea din Oviedo (2010-2011). Voiam, astfel, să analizăm variantele lingvistice folosite în comunicarea orală de indivizi (femei şi bărbaţi, cu diferite studii şi de diverse vârste).
Perspectiva iniţială adoptată a fost preponderent variaţionistă şi laboviană; voiam, astfel, să analizăm o serie largă de fenomene (închiderea vocalelor neaccentuate, vocativul, fricativizarea africatelor ci, gi, formele scurtate ale verbului a fi, formele de conjuntiv, diferite variabile sintactice, prozodia etc.) interesându-ne, cu precădere, modul în care se manifestă acestea în diferite grupuri sociale pe care le consideram „fixe”. Fără îndoială că procesul de variaţie lingvistică nu este uniform într-un grup social (Blommaert 2010, Eckert 2018) etc.